Erau tineri. Erau fraieri. Erau
indragostiti.
Iata combinatia fatala a magnificelor
elixire ce pulseaza in fiinta umana.
Ea era ca un gand egoist in miezul
verii. El era indeajuns de tanar incat sa o divinizeze.
Se incolaceau distinct sub lumina
lunii, iar corpurile lor pareau de alabastru. Parul ei pe fata lui,
bratele lui pe umerii ei, mangaindu-i pielea... nici pasiunea intensa
a tineretii nu este indeajuns de puternica pentru a rezista timpului.
Frivola, evanescenta...dispare mai repede decat viata unui fluture
impuns cu acul spre a fi pus la insectar – abia in acest moment
fatal se arata privirii pulsul unei intense vietuiri.
E o dimineata de mai.el alearga pe
trotuarul strazii principale. Cladiri trec pe langa el, si caini,
magazine de ziare, cosuri de gunoi, cersetori si tinere usoare,
copii, garduri. Trec, dar nu indeajuns de repede. Mii de impulsuri
electrice ii penetreaza venele, ii frang coastele, ii aplica tensiune
in tendoane si in creier. Sperase sa petreaca noaptea cu ea, sa o
aiba in pat cu el, sa o stranga, sa o patrunda, sa faca dragoste cu
ea. Dar de curand a aflat ca dragostea nu exista. Se temea sa
recunoasca aceasta notiune ca fiind lipsita de obiect real, dar iata
ca realul l-a lovit cu nepasare peste fata-i plina de lacrimi si
prospetime.
Ei erau tineri si se credeau
indragostiti. Iubirea ii orbea. Tineretea ii pacalea. Nu aveau cum sa
afle ca si amintirile se schimba cu timpul, ca dragostea nu mai este
o valoare universala, ca nu exista un “acela” ales de o forta
superioara ce iti doreste implinirea, nu exista o zdrobire mortala de
culmile extazului, nici vreo lume noua, utopica in care singura era
esti chiar tu.
Anihilarea acestei lumi in cuprinsul ei
total, la primirea unui cuvant, a unei scrisori, unei priviri, poarta
numele de tradare suprema. Nimic nu se compara cu ea. Intreaga lume
este moarta, totusi existand. Ce cauti aici? Ar trebui sa fii aerul
respirat de mii de piepturi, ploaia pe geamurile fericitilor. Ce este
realul pentru tine? Unde te-a dus disocierea ce te haituie de ani
intregi, si careia esti prea slabit ca sa ii mai rezisti?
Tocmai de aceea intri intro farmacie de
cartier...satisfactia este garantata acolo.
Stii, defapt nici nu iti doresti acest
cancer care sa-ti scotoceasca prin maruntaiele cangrenate. Nu iti
doresti demonul acela din uterul tau, nemernicul ala care se hraneste
cu viata ta. Nu ai nevoie de inca o palma, nici de lacrimi. Nu ai
nevoie de complexe. Iubirea e complet inutila, doar o secretie
mazgoasa in creier. Si dat fiindca tu esti deasupra acestui nivel,
poti sa distrugi sentimentele inainte de a fi incatusat de ele.
Trecerea timpului este inca o
absurditate de care nu ai nevoie. Privesti oamenii care sunt prea
ocupati sa te observe, jigodie. Prea ocupati cu zambetele lor.
Inca ceva, cel pe care il iubesti poate
respira si fara tine. Doare, nu? da. In ochii sai se reflecta
altineva acum. Esti, din punctul asta de vedere, un trecut ce inca
mai rasufla. Esti viitor. Esti singur. Iubirea de sine te sperie. Se
cere o schimbare completa. Cafeaua? Tot dulce. Tot mai apune soarele,
tot mai traieste vecina, tot masturbarea este eterna. Tot nu incelegi
ce s-a intamplat. Tot mai urmaresti prosteste himere.
Aparent, determinismul tau e facut
tandari. Defapt, doar speranta ta e sparta in mii de cioburi. Ai
nevoie doar de alcool, alprazolam si analgezice. Multe
analgezice...cine crede ca sufletul nu poate fi anesteziat nu a
trecut prin transcendentul chimic.
Pilulele astea sunt incantatoare cand
faci abuz de ele. Nu esti iubit? Fii altcineva. Nu poti? Exista mii
de substante ce se dau cu si fara reteta in raiul farmaceutic.
E de inteles ca inca il mai iubesti,
dar vei gasi imediat o noua iubire. In aceasta cutie de carton se
afla comprimatele filmate cu eliberare prelungita. Iubitul tau cu
nume complicat, poreclit Xanax sau Rivotril sau Prozac. Va fi mereu
acolo pentru tine. Nu te va parasi daca nu il alungi. Numele lui il
vei striga de acum noptile, mangaindu-ti pielea. El te va iubi asa
cum iti doresti, iti va da totul. Te va invata sa te iubesti, iti va
mangaia neuronii, esenta lui iti va curge prin vene. Doar sopteste-i
numele, cheama-l, si va fi al tau pentru eternitate. Lasa-l sa te
patrunda, privestte-l, simte-l prin tine si cere-i mai mult, mereu
mai mult...vei afla pasiunea, vei transpira un interminabil orgasm in
asternuturi. Iubirea asta este eterna, te asigur. Mereu te va
intelege si iti va face exact ceea ce vrei sa iti faca.
Iarna, sub cerul gri..ninge..esti
singura...vrei un capat de lume, un pod, un port, un parc...un pat.
Ai un iubit pe care nu il vede nimeni, nu il stie nimeni in afara de
tine. Nu ti-l pot lua, nu-l pot intoarce impotriva ta. Iata...cel mai
frumos secret.
Un sacrificiu din care castigi doar
eternitatea. Fara neintelegeri sau lacrimi. Te va incalzi cand vei
simti frig, te va apara de canicula, te va iubi mereu...doar .inghite
.pilula...
Si intradevar am fost iubita asa cum
mi-am dorit. O fericire ce nu poate fi rapita, manjita, violata.
Respira...zambeste...simti?
Posts
