Ceata Ingerilor Fumatori

cu aripi arse suntem noi,
ceata ingerilor fumatori.
cu vise multe si toate pierdute,
cu cenusa sub unghii si privirea in gol.

cu aripi grele suntem noi,
ceata ingerilor fumatori.
cu dorinte multe si toate uitate,
cu arsuri pe piele si spiritul in lanturi.

cu aripi negre suntem noi,
ceata ingerilor fumatori.
cu sperante multe si toate mute,
cu cicatrici pe fata si inima in pica.

suntem ceata ingerilor fumatori
si doar fum ramane in urma noastra;
cioburi si jaratec
si vise, sperante si dorinte,
toate mute si uitate.

Angoasa

oncologoic...scumpa apatie...

ploua marunt in curtea scolii parasite.

corbii zboara , uneori mai ciugulesc

dintr-o pisica moarta...si ploua marunt.

parfumuri de fabrici relaxeaza angoasa orei de franceza.

ploua. nu isi mai aminteste de mine.

 nu se gandeste la mine acum.

si niciodata

oncologic .

 rasuflare rece , ftizica , pe gatul meu bolnav.

batista plina de sange

azvarlita pe pat ca o femeie folosita si uitata.

doarme pe jos , podeaua trosneste ,

in departari vibreaza voci de corbi.

frunze cad si ploua